Franța se află, din nou, în criză guvernamentală. Căderea executivului francez, al patrulea în doi ani, aduce o nouă perioade de amânare în privința bugetului, fără vreun orizont clar de depășire a indeciziei, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Propunerea care a doborât guvernul Bayrou, cea a unui pachet de austeritate 44 de miliarde de euro gândit să reducă deficitul de la 5,4% anul acesta la 4,6% anul viitor, a fost considerată inacceptabilă de socialiști, dar și de formațiunea lui Marine le Pen. Problema fundamentală a unui plan care să primească susținerea parlamentului divizat între partide de stânga, centru și dreapta în trei părți comparabile, cu opinii bugetare puternice, este dificil de rezolvat fără concesii ample.
Citește și articolul: Roborock lansează la IFA 2025 prima sa gamă de roboți de tuns iarba – RockMow și RockNeo
Se conturează mai multe posibilități
Președintele Emmanuel Macron ar putea șoca din nou prin convocarea de alegeri anticipate, dar, după ce mișcarea similară anterioară a slăbit scorul formațiunii sale, iar contextul curent ar putea favoriza extrema stângă și cea dreaptă, cel mai probabil va veni cu o nouă propunere de premier în zilele următoare. Ar putea urma câteva scenarii: primul, numirea unui premier loial, de centru, precum Sébastien Lecornu, fost ministru al Apărării, sau Julien Denormandie.
Al doilea: o mișcare mai îndrăzneață – deși mai puțin probabilă – numirea unui socialist precum Olivier Faure. S-ar putea obține un proiect bugetar acceptat de Parlament, dar cu prețul unei îndepărtări de politicile susținute de președinte. O decizie majoră, creșterea vârstei de pensionare cu doi ani, ar putea fi suspendată, tăierile de cheltuieli propuse de Bayrou în mare parte eliminate și accentul mutat pe creșteri de taxe în special pentru cei cu venituri ridicate, subliniază Claudiu Cazacu.
Al treilea ar fi numirea unui conservator precum Xavier Bertrand, susținut de zona de centru-dreapta.
Al patrulea scenariu ar fi o noutate, și probabil pariul cel mai curajos care ar putea oferi o șansă de ieșire din blocajul curent: numirea unui tehnocrat. Eric Lombard (ministru de finanțe) sau Pierre Moscovici (fost ministru socialist) ar putea opera pragmatic, lucrând la obținerea unui consens care să atace problemele fundamentale într-o manieră mai aproape de neutralitate, și deci mai palatabile pentru toată lumea.
Care va fi spațiul pentru acțiune al noului guvern?
Având în vedere cele două treimi din voturi împotrivă la moțiunea de cenzură și presiunea datoriei publice în creștere, poziția sa nu va fi deloc ușoară. Iar dacă președintele alege să numească un premier care să urmeze liniile fostului guvern, repetarea pașilor care ar duce la altă moțiune de cenzură ar fi prima posibilitate.
În acest caz, însă, reacția piețelor ar putea să nu mai fie la fel de blândă ca până acum. Investitorii au părut să fi luat deja în calcul căderea guvernului, astfel încât indicele CA40 a marcat un câștig de 0,8%. Totuși, de la vârful din august, bursa este cu 3% mai jos, astfel încât instabilitatea s-a reflectat deja în prețuri, doar că variațiile procentuale au fost, totuși, limitate, e drept, într-o perioadă de vacanță.
Piețele de datorie publică au fost, de asemenea, luni, destul de răbdătoare. Marți dimineață, titlurile de stat pe 10 ani au ajuns la un randament de 3,48%, față de 3,2% la începutul anului. Trendul, chiar dacă lent, este de monitorizat, subliniază consultantul de strategie al XTB România. Prelungirea unei situații incerte nu este favorabilă temperării sale. Dacă dobânzile vor continua tendința ascendentă, depășind vârful recent de 3,6%, ar ajunge într-o zonă atinsă abia în 2011, complicând calculele pentru finanțare.
De ce este necesară ajustarea bugetară?
Pe traseul actual, cu un deficit de 5,8% anul trecut, cel mai mare din zona Euro, Franța ar fi pe cale să ajungă la o povară a datoriei care ar gâtui economia reală. Deja la finele primului trimestru, datoria ajunsese la 114% din PIB, 3,3 trilioane de euro, și 7% din veniturile guvernamentale erau alocate pentru serviciul datoriei. Dobânzi ridicate și volum mare al datoriei înseamnă o redirecționare a resurselor dinspre economia reală și o deteriorare a potențialului de creștere.
Situația este diferită în Germania, care a propus o majorare a cheltuielilor publice și a datoriei, dar are suficient spațiu de acțiune. Divergența datoriei publice în PIB față de Germania a început după criza financiară și s-a adâncit masiv în ultimii ani. Dacă Germania a reușit anul acesta o coborâre la 62,3% din PIB de la un vârf de 81% în T4 2010, Franța a crescut de la 86,3% în același moment la 114,1%. Perioada 2012 – 2019 a fost folosită pentru consolidare fiscală în Germania, dar contextul politic și economic nu a permis Franței o atitudine asemănătoare, mai precizează Claudiu Cazacu.
Franța nu este singura care se confruntă cu spectrul dobânzilor în ascensiune. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, creșterea costului datoriei publice pune probleme și mai mari, dobânzile la titlurile de stat pe 30 de ani ajungând la niveluri întâlnite ultima dată în 1998. Și aceasta, înainte de votul pentru un buget nepopular care ar urma să aducă noi majorări de taxe, în timp vice-premierul și-a dat demisia și popularitatea laburiștilor este în scădere.
Entuziasmul investitorilor pentru Europa a fost un val care a ”ridicat toate vasele” în primul trimestru, însă al doilea trimestru a dus la accentuarea diferențelor. DAX are un avans de 18,5% anul acesta, de patru ori față de saltul de 4,8% al indicelui francez. Situația politică actuală nu favorizează o recuperare, fie și parțială, a diferenței pe termen scurt, cu excepția unui coridor foarte îngust de înțelegere în privința unui plan bugetar, eventual condus de un premier tehnocrat.
În perspectivă mai lungă, lipsa ajustărilor fiscale în Franța ar putea conduce la nevoia unor răspunsuri și mai severe ulterior, iar răbdarea piețelor se poate subția. O slăbire a încrederii în Franța ar avea efecte asupra întregii zone Euro. Pentru piețele bursiere și cele de datorie publică, un plan credibil de reglare a bugetului este esențial, adaugă Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.
Cuvinte cheie recomandate: analiza xtb, claudiu cazacu, franta, germania, criza politica, europa
Despre XTB:
Grupul XTB este un furnizor internațional de produse, servicii și soluții tehnologice de tranzacționare și investiții. Entitățile Grupului XTB sunt supravegheate de cele mai mari autorități de reglementare din lume, inclusiv FCA, CySEC și KNF. De peste 18 ani, XTB Group a oferit investitorilor de retail acces imediat la sute de piețe din întreaga lume. XTB este o companie fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport. Din 2004, Grupul XTB și-a extins activitatea, care acoperă acum peste 20 de piețe majore din Europa, America Latină și Asia, câștigând încrederea a peste 1 milion de clienți. Folosind propriile platforme premiate xStation și xStation Mobile, entitățile XTB Group oferă acces la peste 6.000 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni reale, ETF-uri și CFD-uri pentru Forex, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. Prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologie de vârf instituțiilor financiare din întreaga lume. Mai multe pe: www.xtb.com.
Avertisment cu privire la riscuri:
Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiții. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 75% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.
Get real time update about this post category directly on your device, subscribe now.
