România rămâne o țară atractivă pentru investitorii străini, iar anul trecut am atins chiar un apogeu. Investițiile străine directe au depășit 7,2 miliarde de euro in 2021, mai mult decât dublu comparativ cu nivelul înregistrat în 2020 (3 miliarde), arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR).
Motivele principale pentru care România atrage în continuare mulți investitori străini se numără mâna de lucru ieftină, dar bine pregătită și educată, taxe mici, în special impozitul unic pe profit și pe venit de 16 procente (aplicat atât companiilor, cât și persoanelor fizice). De asemenea, România are un cod al muncii liberal și, cel mai important, o poziționare geografică favorabilă – fiind puntea dintre Est și Vest pentru o piață de consum de 500 milioane de oameni.
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a publicat în luna mai raportul FIC Business Sentiment Index. Potrivit acestuia, 1 din 2 investitori străini din România au bugete de investiţii în 2022 cel puţin la nivelul celor din 2021. De asemenea, mai mult de jumătate din investitorii străini spun că vor continua angajările în 2022 şi îşi vor creşte forţa de muncă.
Străinii sunt interesați de sectorul auto, de agricultură și de IT&C, in mod special. La acestea se adauga sectorul energiei renovabile, precum si sectorul imobiliar.
Cinci mari orașe din România reprezintă destinația pentru aproape 70 la sută din toate proiectele de investiții pentru anul 2021 – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași. Iar acest lucru, indică preferințele investitorilor – pentru localități dezvoltate, de mari dimensiuni. In zona București-Ilfov, s-au dezvoltat cele mai multe afaceri anul trecut, valoarea investițiilor a depăsind suma de 56 de milioane de euro.
Citește și articolul: A lăsat multinaționala pentru a-și face propria afacere. Ioana Arsenie „Îmi doresc să văd în jurul meu oameni care se plâng mai puțin și care se implică mai mult”
Din pacate din cauza războiului de la graniță, multi ezită acum să își aducă banii aici, ar apartenenta la NATO pare sa fie un criteriu foarte important pentru investitori.
- SECTORUL IT&C
Avantajele fiscale și costul relativ redus cu forța de muncă din sectorul IT&C (telecomunicaţii,
servicii în tehnologia informaţiei şi servicii informatice) comparativ cu alte state din Uniunea
Europeană (UE) au făcut ca acesta să fie printre cele mai dinamice din economie în ultimii ani.
Astfel, sectorul IT&C este unul dintre putinele sectoare in care aportul la PIB a crescut in ultimii ani – contributia acestui sector la PIB a crescut de la 4,7% in 2017 la 7% in 2021.
Companiile IT pot economisi până la 50%–60% din costurile forței de muncă atunci când externalizează în România, în funcție de profilul dezvoltatorului, tipul si vechimea acestuia.
De asemenea, prețurile sunt foarte competitive în externalizarea serviciilor IT, salariile medii nete ale angajaților români care lucrează în sectorul tehnologiei datelor fiind printre cele mai mici din industria IT la nivel mondial. Insa facem precizarea ca creşterea numărului salariaților din domeniu este printre cele mai ridicate din UE, existând o competiție acerbă pentru forța de muncă calificată. Acest aspect, împreună cu incapacitatea sistemului de învăţământ de a genera un flux adecvat de absolvenţi au avut ca efect alimentarea creșterilor salariale din ultimii ani.
Peste 200.000 de angajaţi lucrau în domeniul IT&C în 2020, dublu faţă de 2010. Cei mai mulţi IT-işti sunt angajaţi ai companiilor cu sediul în Bucureşti, urmat de Cluj, Timisoara, Iasi si Brasov. Practic, Romania ofera a treia cea mai mare bază de specialitate din Europa Centrala si de Est (ECE).
De asemenea, România ocupă in prezent locul 3 în Digital Nomad Index al CircleLoop’s, cu unul dintre piețele IT cu cea mai rapidă creștere din ECE, bucurându-se de unele dintre cele mai ieftine costurile medii lunare ale pachetelor de bandă largă de linie fixă și acces la internet ieftin și de încredere.
Piața sectorului este caracterizată de un grad crescut de competitivitate, iar companiile care
activează în domeniu, al căror număr este de asemenea în creştere, sunt deținute
preponderent (ca pondere a veniturilor) de nerezidenți și sunt orientate în mare parte către
export.
- SECTORUL AGRICOL
Sectoul agricol este un pilon de bază al economiei româneşti, iar analiştii şi executivii din industrie vorbesc despre un potenţial uriaş de dezvoltare al agriculturii. Chiar daca ponderea agriculturii la PIB a scăzut de aproape cinci ori în ultimii 25 de ani şi a ajuns in 2021 la circa 4,4%, evoluţia este una normală, pe măsură ce economia creşte şi trece de la una nedezvoltată la una în curs de dezvoltare.
România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, fiind este unul dintre principalii producători și exportatori de produse agricole din Europa.
Anul 2021 a fost unul cu producţii de cereale record, insa România are încă o productivitate mai scăzută a recoltelor în comparaţie cu alte ţări agricole avansate tehnologic. Printre factorii care contribuie la această evoluţie se numără structura fermelor încă foarte polarizată, cu un număr enorm de exploataţii individuale mici, de subzistenţă, infrastructura deficitară a sistemului de irigaţii şi subdezvoltarea segmentului de logistică.
Insa media de pret a unui hectar de teren agricol in Romania este de circa 6000 euro, ceea ce atrage atentia investitorilor straini, mai ales in contextul in care media europeana este mult mai mare. De remarcat este că prețul terenului arabil din România variază în funcție de zonele geografice. De asemenea, dacă se vor face investiții în infrastructură, prețul mediu al unui hectar de teren arabil ar putea crește până la zece mii de euro în viitorul apropiat.
Strainii sunt atrasi de sectorul agricol romanesc nu numai datorita pretului mic, ci si datorita calitatii pamantului, a disponibilitatii fortei de munc ieftina si a sigurantei rezultatelor pozitive ale investitiilor.
- SECTORUL ENERGIEI RENOVABILE
Există un interes crescând pentru investiții în proiecte de producere a energiei regenerabile. Costul tehnologiei s-a redus, iar nevoia de a produce mai multă energie verde a crescut, importanța dezvoltării investițiilor în sector fiind recunoscută atât de mediul privat, cât și de sistemul public.
Sectorul energiei regenerabile s-a dezvoltat în România ca urmare a potențialului țării în surse regenerabile (vânt, hidroenergie, biomasă, energie solară) și a punerii în aplicare a schemei de sprijin inițiate în 2008. Până la sfârșitul anului 2020, România avea aproximativ 5 GW (excluzând hidrocentralele de mare capacitate) din capacitatea de producere a energiei regenerabile.
În 2020, producția de energie electrică din România provenea în proporție de 12,4% energie eoliană, 3,4% din panouri solare fotovoltaice și 27,6% din hidroenergie. În total, producția de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică și biomasă) a reprezentat 16%.
Potențialul hidroelectric al țării este foarte mare, cu un total estimat de energie hidroelectrică utilizabilă de aproximativ 36 TWh/an. O parte semnificativă din acest potențial este deja utilizată pentru generarea de energie electrică, care constituie aproape 30% din puterea totală furnizată rețelei. Marea majoritate a acestei producții provine din hidrocentrale mari. Cele mai importante bazine hidrografice sunt: Olt, Lotru, Bistriţa, Someş, Drăgan, Argeş, Dâmboviţa, Râul Târgului, Sebeş, Cerna, Bistra, Buzău, Motru şi Dunărea. În munții Transilvaniei sunt peste 2.000 de zone pretabile pentru dezvoltarea de mici hidrocentrale, majoritatea proiectelor potențiale fiind situate în provinciile Hunedoara și Sibiu.
Romania ocupa locul doi in Europa la potenţialul eolian, atingand o capacitate totală instalată de 2.976 MW. Principalele trei provincii cu cel mai mare potențial de energie eoliană sunt Constanța – cu o capacitate instalată de peste 1.000 MW, Tulcea – cu o capacitate instalată de peste 464 MW si Galați – cu o capacitate instalată de 387 MW. România este una dintre cele mai atractive zece țări pentru investiții în energia eoliană, conform indicilor de atractivitate calculați de Ernst & Young pentru 40 de țări
Piața de energie solară fotovoltaică din România are un potențial de dezvoltare extraordinar, existand o serie de stimulente și obiective destul de ambițioase pentru extinderea și diversificarea acestui tip de energie regenerabilă. În prezent, țara acoperă cu energie proprie doar două treimi din necesarul de energie electrică necesar pentru a asigura întreaga populație. Sistemele fotovoltaice vor juca un rol decisiv în satisfacerea creșterii continue a cererii viitoare de energie electrică.
Potențialul de biomasă se ridică la 318 PetaJouli (PJ) pe an, din care 15% provin din reziduuri forestiere și lemn de foc, 6% din rumeguș și alte reziduuri lemnoase, 63% din reziduuri agricole, 7% deșeuri menajere și 8% biogaz.
Aproximativ 63.700 km2 din România sunt acoperiți de păduri, aproximativ 27% din suprafața totală a țării. Potențialul exploatabil al pădurilor românești este estimat la 20.000 de metri cubi. Cea mai mare cantitate de biomasă este produsă în provincia Alba.
- SECTORUL AUTO
Sectorul auto este acum unul dintre cele mai puternice din România, iar domeniile care îl susțin atrag niveluri ridicate de investiții străine directe în economia postpandemică. Industria auto înscrie 23% din producția manufacturieră din România in 2021, iar in 2021 angaja 195 000 de oameni (locul 4 în clasamentul țărilor din UE).
România se situează in top 10 în Uniunea Europeană pentru crearea și vânzarea automobilelor, existând câteva mărci care propulsează țara pe acest loc în clasamentul UE: Dacia, Ford, Roman, Michelin, Continental, Pirelli, Valeo, Faurecia, Schaeffler, Bosch, Delphi, Rombat, Caranda, etc. Pe lângă calitatea și performanța cu care se realizează mașinile, România are experiența în industria automotive de peste 80 de ani, motiv pentru care în prezent se numără printre cele mai importante centre din Europa.
În sectorul auto din România funcţionează, in prezent:
- două uzine de fabricaţie a automobilelor la Piteşti – Renault şi la Craiova – Ford;
- o uzină de motoare şi cutii de viteze la Piteşti;
- o uzină de motoare la Craiova;
- doua locatii tehnologica a Porsche Engineering la Timisoara si Cluj-Napoca;
- o reţea naţională de peste 600 furnizori de componente auto, dintre care o mare parte sunt filiale ale unor firme internaţionale cu un înalt nivel tehnologic;
- centre de competenţă auto în universităţile tehnice;
- activităţi de cercetare-dezvoltare pe segmentul autoturismelor şi al componentelor auto.
Industria auto a fost lovită în 2021 de patru crize, pornind de la pandemie, continuând cu lipsa componentelor electronice şi cu scumpirea materiilor prime, iar pe final de an industria să fie lovită de creşterea puternică a costurilor legate de energie. Peste acestea s-a suprapus şi explozia preţurilor transporturilor dinspre Asia, care au crescut şi de zece ori.
Insa Romania are o oportunitate legata de extinderea conceptului “near sourcing” în R&D auto, producatorii auto dorind sa elimine impedimentele legate de distante geografice și culturale, precum și de siguranța datelor, avand oportunitatea de a utiliza si zeci de mii de specialiști locali. România este o piață în care cel puțin 3 producători auto lucrează cu echipe românești la concepte de mașini autonome (Bosch la Cluj; Continental și Porsche la Timișoara), insa potentialul este mai mare, existand intenția de a construi un circuit pentru testarea vehiculelor autonome.
- SECTORUL IMOBILIAR
Piața imobiliară din România oferă investitorilor o varietate de oportunități care astăzi sunt unice pe piața globală. Unul dintre marile avantaje ale investiției în România este nivelul de capital necesar investiției. În timp ce prețurile pe piețele imobiliare din majoritatea țărilor europene sunt ridicate, piața imobiliară din România oferă oportunități de investiții pentru investitorii mici și noi, cu capital limitat, cu un randament anual cuprins între 5 și 7%.
Un alt avantaj de luat în calcul sunt costurile și taxele suplimentare mici aferente achiziționării, exploatării și vânzării de bunuri imobiliare:
Piața imobiliară rezidențială din România și-a continuat expansiunea în 2021, numărul tranzacțiilor imobiliare crescand cu 65% față de 2020, in ciuda incertitudinilor economice provocate de pandemie. De asemenea, prețul locuințelor a explodat în marile orașe. Ramane de vazut cum va evolua piata in contextul razboiului de la granita si a scumpirii materialelor de constructii.
CE E DE FĂCUT PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA ATRACTIVITĂȚII ROMÂNIEI?
„Când vorbesc cu investitori străini, unii dintre aceștia se întreabă de ce ar trebui să vină în România și au o viziune învechită asupra țării și a perspectivelor sale. Nu este vorba doar de promovarea României ca destinație de investiții și a potențialului semnificativ neexploatat al țării, ci și de schimbarea percepțiilor. O modalitate de a face acest lucru este stimularea turismului, deoarece acest lucru va contribui, de asemenea, la o mai bună înțelegere a țării și a ceea ce are de oferit. Și cred că România are multe de oferit în ceea ce privește investițiile și turismul”, spune Peter Latos, EY Romania.
Conform FIC Business Sentiment Index (BSI) al Consiliul Investitorilor Străini (FIC), 65% din respondenții ediției de anul acesta considera ca infrastructura, transparența și coerența aplicării politicilor publice, reducerea birocrației și a poverii reglementărilor reprezinta o problema cand vine vorba despre investitii in Romania, aceste domenii fiind necompetitive și necesita reforme pentru recuperarea decalajelor față de țările europene. PNRR și programele operaționale reprezintă oportunități pentru susținerea și implementarea reformelor necesare prin alocarea și absorbția de fonduri europene.
Ultima ediție a BSI evidențiază în același timp și alte măsuri care ar putea spori încrederea investitorilor, cum ar fi dialogul calitativ cu investitori și consultarea cu mediul de afaceri după modelul Forumului pentru investiții organizat de FIC în parteneriat cu Guvernul României. Crearea unor strategii clare privind investițiile prioritare și proactivitatea cu potențialii investitori prin intermediul unei agenții pentru promovarea investițiilor ar putea, de asemenea, să faciliteze atragere de investiții private.
Alte oportunitati pentru atragerea mai multor investitori straini sunt:
- Prioritizarea transformării digitale – intrăm într-o nouă eră digitală, o perioadă în care inovația, educația și adoptarea tehnologiilor digitale ar putea oferi României un avantaj competitiv în regiune;
- O economie verde pentru România – politicile și reglementările climatice sunt urmărite îndeaproape de investitori, în timp ce consumatorii conștientizează tot mai mult impactul pe care companiile îl au asupra mediului, precum și strategia de mediu generală a acestora;
- Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea asupra stimulentelor și politicilor fiscale atractive – politicile publice care vizează stimularea spiritului antreprenorial pot favoriza creșterea economică a României și, în același timp, o pot face mai atractivă pentru investitorii care caută un sector economic solid.
- Sprijinirea forței de muncă și a perfecționării competențelor – o populație activă calificată este un factor cheie pentru orice investitor străin.
Sursă articol: ASEMER
Sursa foto: Unsplash
