Conferința „Romania’s Energy Core Transformation” a reunit parlamentari, producători, investitori și cercetători împotriva unui paradox: mai multă energie regenerabilă, dar prețuri tot mai mari
Conferința „Romania’s Energy Core Transformation”, parte a „Bucharest Leaders’ Summit: United for a Better World”, organizată la Palatul Parlamentului, de Grupul de Presă MediaUno, Institutul Național de Statistică, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Asociația MediaUno, în parteneriat cu Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale din Senatul României, a adus în prim-plan tensiunile dintre tranziția energetică accelerată, nevoia de capacități stabile de producție și declinul industrial al României. Dezbaterea, moderată de Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO – Asociația Producătorilor de Energie Electrică, a reunit senatori, depuțați, reprezentanți ai marilor companii energetice, investitori privați, avocați, cercetători și reprezentanți ai operatorilor din piața energiei.
Parlamentari, directori ai marilor companii energetice și consultanți internaționali au avertizat că România se confruntă cu un paradox periculos: producția de energie din surse regenerabile a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, în timp ce prețurile la energia electrică rămân printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, consumul industrial continuă să scadă, iar capacitățile de stocare și infrastructura de rețea sunt profund insuficiente.
Senatorul Antal Lóránt, președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale din Senatul României, a atras atenția că scoaterea din funcțiune a unor capacități de producție fără a pune altceva în loc a slăbit sistemul. „Am introdus în lege obligativitatea ca, fără avizul Dispeceratului Energetic Național, să nu se mai poată scoate nicio capacitate de producție”, a declarat senatorul, precizând că în ultimii ani aproximativ 6.000 de megawați au fost retrași din sistem. El a avertizat că înverzirea accelerată poate dăuna competitivității economice dacă nu este însoțită de investiții în capacități de producție în bandă și a subliniat că România ncă nu are o strategie industrială corelată cu cea energetică. Senatorul a mai menționat că ministrul Burduja a fost primul care a insistat la Bruxelles pentru prorogarea termenelor de phase-out pentru centralele pe cărbune, obținându-se în final niște prelungiri, însă a ținut să precizeze că România și-a asumat benevol angajamentele privind tranziția energetică.
Radu Ioan Constantin, CFO Hidroelectrica, a subliniat că societatea își livrează promisiunile asumate la listarea la bursă și a semnat în 2024–2025 contracte de retehnologizare și investiții de peste 2,7 miliarde de lei, cu perioadă de implementare de șase-șapte ani, vizând modernizarea centralei Pseȟaru și a altor capacități hidro. El a înștirat că diversificarea producției rămâne un obiectiv major, în condițiile în care Hidroelectrica este un pilon esențial al tranziției energetice naționale.
Senatorul Lucian Petrică Rusu a fost critic la adresa Ministerului Energiei, pe care l-a acuzat că s-a transformat într-un „minister de PR” după venirea fondurilor europene, cu anunțuri de proiecte înainte ca ghidurile de finanțare să fie măcar publicate. El a semnalat lipsa acută de personal la nivelul ministerului — „cu doi oameni la evaluarea proiectelor din PNRR nu poți face performanță” — și a cerut mai mult pragmatism și mai puțină comunicare de imagine. Senatorul a menționat și blocajele în finalizarea unor proiecte hidroenergetice aflate la 70–90% din execuție, din cauza avizelor de mediu.
Giacomo Billi, fondator și CEO Alive Capital, a ales să înceapă cu o notă pozitivă: în ultimii cinci ani, România a instalat și racordat aproape 7 gigawați din surse regenerabile și a atras peste 10 miliarde de euro investiții — o performanță remarcabilă după un deceniu de stagnare. Totuși, el a avertizat că „fără consumatori nu există nicio investiție” și că provocarea reală este gestionarea surselor variabile de energie în timp real. Stocarea este instrumentul esențial, a spus Billi, dar birocrația din spatele racordării centralelor rămâne un blocaj major pentru digitalizare și flexibilizare.
Răzvan Copoiu, reprezentantul Enevo Group, a caracterizat perioada actuală drept „cea mai bună din istoria investițiilor regenerabile din România” și a transmis un apel pentru stabilitate legislativă: „Investitorii străini vor pleca, iar băncile vor crește dobânzile, dacă se întâmplă ceva care să-i sperie.” El a recomandat hibridizarea parcurilor fotovoltaice cu baterii de stocare, întărirea rețelei electrice și atragerea centrelor de date ca mari consumatori industriali, gestionat la nivel de strategie de țară. A semnalat și riscurile de securitate cibernetică generate de sistemele energetice inteligente și a cerut aplicarea efectivă a amenzilor deja prevăzute de lege.
Cristina Șetran, directorul general OPCOM, a prezentat rolul operatorului bursier în administrarea contractelor pentru diferență pentru peste 4.500 de megawați eolieni și solari care urmează să intre în funcțiune în anii următori. Ea a anunțat lansarea în decembrie 2025 a piețelor pe termen scurt în Republica Moldova și a prezentat proiectul Contrapartea Centrală, menit să aducă certitudine în decontarea tranzacțiilor. A subliniat că OPCOM este unul dintre doar șapte operatori bursieri din Europa care stabilesc prețul pentru toate zonele de piață europene prin mecanismul de cuplare unică a piețelor, și a anunțat intenția de a dezvolta o platformă de tranzacționare a flexibilității pentru operatorii de rețea.
Prof. Dr. Ing. Valentin Silivestru, președinte- director general INCD Turbomotoare COMOTI, a pledat pentru centralele în ciclu combinat pe gaze naturale, care au randamente aproape duble față de centralele clasice pe cărbune și emit cu 70% mai puțin CO2. A recomandat și centralele de cogenerare pentru orașele mari, în loc de a menține un sistem de termoficare proiectat în anii ’50. Celălalt punct major al intervenției sale: necesitatea extinderii cadrului legislativ pentru stocare dincolo de baterii — COMOTI dezvoltă o centrală pilot de stocare în aer comprimat cu o viață de 40 de ani, dar se lovește de o legislație care nu recunoaște această tehnologie. A mai avertizat că centrele de date au început să cumpere companii producătoare de turbine, față de care numărul de unități disponibile pe piață va scădea drastic în urmatorii ani.
Florin Marian Spătaru, directorul general al Grupului Feroviar Român, a subliniat că energia nu este un scop în sine, ci parte dintr-un angrenaj economic care trebuie să genereze plus valoare în România. Cu un grad de electrificare feroviară de doar 35–40%, țara rămâne în afara hărților logistice europene — în timp ce Grecia este conectată prin investiții chinezești la rețelele de mare viteză vest-europene, România lipsește. El a menționat potențialul hidrogenului alb ca element diferențiator pentru România și a cerut un plan de acțiune concret din evenimentele de tip summit, transmis pe masa guvernului și investitorilor privați.
Mihaela Dănilă, de la Enerconstruct și membră în Consiliul Director al Societății Profesionistelor din Energie din România, a atras atenția asupra deficitului acut de specialiști — electricieni, ingineri, tehnicieni de șantier — generat de desțiințarea școlilor profesionale. „Tranziția energetică nu se implementează pe e-mail; ea prinde formă pe șantier, cu echipe tehnice”, a declarat ea. A propus platforme asociative pentru IMM-uri, parteneriate public-private cu școlile și autoritățile locale, facilități fiscale pentru reconversia profesională și integrarea femeilor în funcții tehnice și de conducere, pe care a caracterizat-o nu ca „demers de imagine”, ci ca „necesitate de business”.
Prof. Dr. Mustafa Tiris, vicepreședinte si proprietar TDinamik Group și Ak-Tas Group, a prezentat perspectiva cooperarii energetice româno-turce, subliniind că Turcia a investit în capacități energetice de 125 de gigawați și a pus la dispoziție licențe pentru 30 GW noi pentru investitori. El a avertizat că tensiunile geopolitice — războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu — demonstrează că energia nu este doar o problemă economică, ci și una de securitate națională, și a pledat pentru cooperare în infrastructură energetică, interconexiuni electrice și tehnologii regenerabile.
Cătălin Stancu, senior expert asociat Horváth România, a prezentat o analiză comparativă din care rezultă că România se bată în ultimii trei ani pentru locul întâi în topul piețelor cu energia cea mai scumpă din Europa, alături de Italia și țările balcanice. Cauza principală: ponderea ridicată a centralelor pe gaze în mix, ceea ce generează o corelație de 0,95–0,96 între prețul gazului și prețul energiei. „La fiecare euro în plus la gaz, doi euro se duc în prețul energiei”, a explicat expertul. Stancu a propus modelul Spaniei — care a scăzut de la 6.000 la 1.000 de ore anuale de închidere a pieței pe gaz prin masificarea energiei solare — și a avertizat că strategia energetică actuală, care prevede 4.000 MW noi în CCGT-uri, va menține prețul mediu la 100 de euro pe megawat-oră, indiferent de scenariu. Comisia Europeană a exclus orice revizuire a mecanismului ETS, principalul mijloc de scădere a prețului rămânând penetrarea masivă a regenerabilelor până la limita de adecvanță a sistemului.
Deputatul Sándor Bende, președintele Comisiei pentru Industrie și Servicii din Camera Deputaților, a avertizat că ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite simultan în săptămâna anterioară, importul depășind 2.000 de megawați. El a insistat pe finalizarea reactoarelor 3 și 4, pe coridorul vertical de gaze al Transgazului și pe proiectul Neptun Deep. A criticat ordonanțele de urgență care blochează deplasarea în străinătate a directorilor companiilor energetice de stat — inclusiv directorul general al Nuclearelectrica, care nu a putut fi prezent la semnarea contractelor pentru noile reactoare. „Populismul nu ne ajută”, a concluzionat Bende, pledând pentru decizii nepopulare dar necesare pentru a nu pune în pericol sistemul energetic.
Corina Popescu, președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica, a prezentat procesul de transformare a operatorului de transport din Republica Moldova, care urmează să devină membru cu drepturi depline în ENTSOE până la sfârșitul anului. Ea a menționat două proiecte majore de interconexiune cu România — Suceava–Bălți și Gutina–Strășeni —, finanțate de BERD și, respectiv, de Statele Unite, și a anunțat startărea studiilor pentru o a treia interconexiune. Moldova a pus deja în funcțiune o baterie de 50 MWh și derulează licitații pentru unități de producție flexibile cu termen de finalizare 2027. „Fervescețnta care există acolo îmi aduce aminte de cea din piața românească din 2006–2008”, a spus Popescu.
Oana Ozmen, avocată, fostă membră a Camerei Deputaților, a pledat pentru o strategie coerentă în domeniul hidrogenului, menționând că România are deja legislație în domeniu și că achiziția Azomureș de către Romgaz reprezintă o mutare strategică pentru industria chimică românească. A invocat modelul danez — instituția State of Green care preia semnalele din mediul privat și le transformă în politici publice — și a menționat că Danemarca a alocat 3 miliarde de euro pentru o conductă de hidrogen către Germania. Ea a semnalat și potențialul comunităților energetice ca instrument de reducere a prețului pentru consumatorul final.
Sorin Chiriță, membru al directoratului SAPE, a avertizat că sectorul energetic românesc repetă cicluri speculative: după certificatele verzi din 2009 și după valul de ATR-uri fotovoltaice, România riscă acum un nou val speculativ pe baterii de stocare, susținut de analize cost-beneficiu iluzorii care presupun dezechilibre permanente pe 20 de ani. „Credibilitatea lipsește — tocmai de aceea fondurile de investiții serioase nu intră în proiectele românești”, a spus Chiriță.
El a prezentat proiectul Braşov Smart City Smart Energy Hub, bazat pe o abordare integrată a siturilor vechi din municipalități, și a pledat pentru comunitate energetice și pentru obiective puține și clare în loc de strategii infinite.
Avocata Mihaela Nyerges a semnalat că rețeaua suportă ATR-uri cu o capacitate totală de 81 de gigawați în valabilitate, la care se vor adăuga alte 50 GW în curs de soluționare. Ea a salutat introducerea, de la 1 iunie 2025, a obligației de garanție financiară înainte de emiterea ATR-ului ca prim filtru eficient împotriva proiectelor speculative, și a cerut posibilitatea actualizării condițiilor de racordare în timp real, astfel încât ATR-ul să reflecte starea reală a rețelei la momentul construcției. A avertizat și că legea din 2022 care a eliminat etapa PUZ din autorizarea proiectelor de energie expiră la finalul anului 2026 și a solicitat adoptarea urgentă a inițiativei legislative din Senat care o prelungește până în 2030.
Florentina Manea, director general Carbon & Energy Management, a clarificat impactul prețului certificatelor CO2 asupra facturii energetice: la un preț de 75 de euro/tonă — media fazei 4 ETS — impactul în centralele cu ciclu combinat este de 10–12%, față de aproximativ 75 de euro per MWh pentru energia produsă din cărbune. A menționat că România întârzie cu transpunerea directivei ETS2 — care vizează transportul și clădirile — fapt ce privește țara de aproximativ 6 miliarde de euro dintr-un fond european pentru climă. A pledat pentru menținerea unui echilibru între decarbonizare și competitivitate economică.
Cosmin Drăgoi, CEO Finacon România, a argumentat că „România subvenționează Uniunea Europeană”: produce ieftin și exportă ziua, importă scump seara, din lipsă de capacități de stocare. El a identificat trei cauze principale — deficit de specialiști, cadru legislativ instabil și finanțare inadecvată — și lucrează cu universitățile pentru programe educaționale în tehnologii de stocare. A criticat ghidurile Fondului de Modernizare pentru stocare, care permit baterii doar pentru centralele fotovoltaice racordate la locul de consum, excluzând 90% din proiectele deja aprobate. A cerut ca din dezbateri să rezulte un plan de acțiune concret, la care fiecare participant să poată contribui efectiv.
Prof. dr. Filip Cârlea, cercetător la Academia Română, a atras atenția că România este singura țară membră a UE care dispune de 17 din cele 34 de materii prime strategice critice pentru industria energetică, de la litiu, cobalt și grafit, la neodim, disprosiu și bor. „Fără aceste resurse, industria energetică nu poate avansa un pas”, a declarat cercetătorul, prezentând cazul disprosiu — un element de care Boeing a depțins în 2025, când, din cauza taxelor vamale americano-chineze, o fabrică de avioane militare a stat o lună și jumătate în șomaj tehnic. UE și-a fixat ca țintă extracția a cel puțin 10% din necesarul de materii prime critice din propriul teritoriu — iar România ar putea juca un rol central.
Constantin Vasilescu, reprezentantul Federației Patronale „Surse Noi de Energie Regenerabile din Romania (FP-SNERR), a subliniat că cele 149 de membre ale federației au realizat investiții de 8,4 miliarde de euro până în prezent. El a avertizat că certificatele verzi — principalul stimulent — vor dispărea în doi ani, și a anunțat că Consiliul European pentru Energii Regenerabile estimează o reducere a costurilor tehnologice de încă 50% până în 2030. Vasilescu a cerut modificarea Legii Energiei 123, în special a art. 66, pentru a include toate tipurile de stocare în afara bateriilor — hidrogen regenerabil, Power2X, abur industrial, frig industrial — și eliminarea dublei impozitări rămase.
Prof. Dr. Ing. Nicolae Olariu, președintele Patronatului Surse noi de Energie (SUNE), a pledat pentru creșterea finanțării cercetării în energie, subliniind că România alocă sub 0,5% din
PIB pentru cercetare, față de media europeană de 2,2–2,3%. El a propus dezvoltarea de micro-rețele (microgrids) cu producție locală, piețe locale de energie și stocare distribuită, precum și integrarea fotovoltaicului în materiale de construcție (PVT — module solare și termice combinate). A subliniat că agricultura solară și sistemele de irigații fotovoltaice pot elimina o parte din necesarul de stocare. Romania, a spus el, trebuie să creeze firme care să ofere servicii de management energetic inteligent la nivel de clădire și comunitate.
Dan Tudose, specialist energie verde, a prezentat un scenariu conform căruia România are deja 300.000 de prosumatori, care contribuie cu 14% din consumul anual. Dacă trendul continuă în urmatorii 10 ani și se adaugă parcurile fotovoltaice, aportul ar ajunge la 74%. Prin utilizarea acoperișurilor și parcare a parcurilor industriale și comerciale din fiecare județ — o arie de 4×4 km per județ —, România și-ar putea acoperi 100% din necesarul energetic, cu un cost de 1,4–1,5% din PIB pe 10 ani. „Nu avem nevoie decât să continuăm pașii făcuți deja cu prosumatorii”, a concluzionat el.
Călin Vilt, consilier științific onorific CNR-CME, membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, a încheiat dezbaterile cu o privire de ansamblu critică: consumul de energie electrică al României reprezintă azi 64% din cel din 1989, în timp ce cercetarea energetică este sub 10% din ce era atunci. El a criticat mandatele scurte ale ministrilor și secretarilor de stat, contractele politice de mandat “sănătoase” care încască sute de milioane de euro anual, și a comparat modelul francez — o singură companie de distribuție, filială a EDF cu participare locală la capital — cu fragmentarea românească. A solicitat urgent afixarea emisiilor de CO2 pe portalul Transelectrica („Suntem ultima țară din Europa care nu face asta”), finalizarea hidrocentralei Târnița-Padeș și avansarea amenajărilor de pe Dunăre. A insistat că trebuie implementată o piață de stocare separată, așa cum a cerut Dispecerul Național (4.000 MW stocați, în toate tehnologiile).
Partenerii conferinței au fost: Electrica Furnizare, Enerconstruct, Hidroelectrica și Transelectrica.
Summit-ul este organizat cu sprijinul: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Statul Major al Forțelor Terestre Române, Jandarmeria Română, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Emblematic România, Colegiul Medicilor din România, Camera de Comerț și Industrie România Israel, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Asociația Producătorilor de Energie Electrică HENRO, IATA, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu”, Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș”, Spitalul „Prof Dr Aduard Apetrei” Buhuși, Societatea Română de Sindrom Lynch, Comitetul Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România, Centrul Medical Internațional București, Silhouette Medical Beauty.
Parteneri academici: Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Academia de Studii Economice din București, POLITEHNICA București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, Universitatea Româno-Americană, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București
Partener Gold al Summit-ului: INCD Turbomotoare COMOTI
Sponsori ai Summit-ului: Banca Transilvania, Valvis Holding
Parteneri ai Summit-ului: Aqua Carpatica, ICI București, Stada România
Parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Business Voice, Calea Europeana, Capital, Doctorul Zilei, Electricianul, EuroNews, Evenimentul Zilei, Infofinanciar.ro, InvestEnergy, Iubim Brașovul, Kidsnews.ro, LuxuryOnline, Radio România prin canalele Radio Romania Actualitati, Radio Bucuresti FM și Agenția Rador, Ro Health Review, Sănătatea Press Group, Sănătatea.Tv, Tele7Abc.
Get real time update about this post category directly on your device, subscribe now.
